Traian Bădulescu este jurnalist de turism cu o experiență de aproape 20 de ani, specialist în comunicare și relații publice, precum și scriitor de turism și de literatură science fiction.
Ținând cont de experiența sa bogată în turism, Traian Bădulescu a fost bucuros să ne răspundă la câteva întrebări legate de turismul balnear și stațiunile balneare din România, un sector în creștere pe piața internațională de turism.
1. Ce șansă mai are turismul balnear în România? Care ar fi evoluția acestei piețe în anii ce urmează?
Turismul balnear are șanse foarte mari. România deține o treime din potențialul balnear al Europei, iar, pe de altă parte, multe hoteluri, structuri de cazare și baze de tratament au fost modernizate. Firește, este nevoie de mai multe investiții precum și de o promovare unitară și coerentă a turismului balnear românesc. Turismul balnear este singura formă de turism de masă, cu capacitate mare de cazare, cu șanse reale pe partea de incoming. Spun asta pentru că, din păcate, stațiunile montane și litoralul românesc nu sunt competitive încă la nivel internațional, majoritatea absolută a turiștilor fiind români. Mă gândesc la țara vecină, Ungaria, care, de cel puțîn 6 ani își centrează campania națională de promovare, cu succes, pe turismul balnear, de wellness și SPA. Iar potențialul României este mult mai mare.
2. Care este stațiunea balneară din țară noastră cu șansele cele mai mari de redresare în următorii ani?
Băile Felix. Aici s-a investit mult și contează mult și apropierea și deschiderea către vestul Europei, pe cale rutieră. De asemenea, Aeroportul Oradea a fost modernizat, atrăgând din ce în ce mai multe curse și companii aeriene. Așa cum Mamaia este ”perla litoralului” și aparține de municipiul Constanța, iar Poiana Brașov este ”perla montană” și aparține de Brașov, la fel, Băile Felix sunt ”perla balneară” a României, aflându-se în proximitatea municipiului Oradea. Acum doi ani a fost organizat un referendum local privind integrarea Băilor Felix în municipiul Oradea însă, din păcate, nu a fost atins cvorumul. Sper că acest referendum să fie reluat curând iar Băile Felix să fie integrate Oradei, pe modelele de succes ale Mamaiei și Poianei Brașov.
3. Ce stațiune balneară îți place cel mai mult?
De departe, Băile Herculane. Cu o istorie lungă și distinsă, prima mențiune datând din anul 153 d.Hr., Băile Herculane se bucură de privilegiul de a fi una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din lume și cea mai veche din Europa. Situată pe Valea Cernei, stațiunea a devenit o comoară a istoriei și a frumuseții naturale. Băile Herculane se bucură de izvoare termale, aer ionizat și climă mediteraneană, creând un cadru natural perfect pentru toate vârstele, pentru tratament și relaxare. Pe parcursul celui de-al doilea mileniu, stațiunea a fost recunoscută în întreaga lume datorită puterilor sale miraculoase, care au „cucerit” multe civilizații. În anul 102 d.Hr., românii sunt cei care au descoperit Băile Herculane. Puterea apei vindecătoare i-a determinat pe români să construiască vestigii: băi, statui, monede, apeducte, tablouri votive.Refacerea și modernizarea băilor în perioada modernă a început în 1736, majoritatea clădirilor din centrul istoric, în stil baroc, fiind construite la acea vreme. Franz Joseph, împăratul Austro-Ungariei, împărăteasa Sissi a Austriei, regele Alexandru I al Serbiei sunt printre monarhii care au vizitat staţiunea. Cea mai veche staţiune balneară din Europa renaște, în prezent, prin iniţiative private, precum cele ale companiei craiovene Bacolux, care a modernizat hotelurile Afrodita și Diana. Momentan, centrul istoric al stațiunii este încă în semi-paragină, doar o mică parte din clădirile istorice fiind restaurate. Cu investiții noi și promovare puternică, Băile Herculane pot redeveni ceea ce au fost cândva: Herculesbad, stațiunea balneară preferată de către familia imperială austriacă. La vremea respectivă, stațiunea era peste Karlovy Vary (Karlsbad), cealaltă stațiune balneară de top a Imperiului Austriac.
4. Cu ce resurse naturale consideri că ne putem lauda mai mult și pe care ar trebui să le exploatăm în sensul bun al cuvântului?
Dacă ne referim la stațiunile balneare, în primul și în primul rând avem izvoarele de ape minerale, sulfuroase și termale – care constituie o treime din resursele de ape minerale ale Europei. Apoi, majoritatea stațiunilor balneare se află într-un cadru natural deosebit – munte, deal sau mare. De asemenea, multe stațiuni balneare, precum Băile Herculane, Moneasa etc. beneficiază de un climat blând, cu aer ozonat. De asemenea, în preajma unor stațiuni balneare se află multe obiective istorice, culturale și naturale, precum Cazanele și Cascada Bigăr pentru Băile Herculane, Mănăstirea Cozia pentru Călimănești-Căciulata, municipiul Oradea pentru Băile Felix etc.
5. Ne putem promova în afară că destinație turistică pentru turism balnear? E prematur? Am putea concura cu alte țări europene la acest capitol?
Am putea concura fără probleme cu alte destinații de pe acum. Doar să promovăm coerent potențialul balneoclimateric, de wellness și de SPA al României. Cele mai mari șanse le au stațiunile din vestul României, datorită proximității față de Europa de Vest.
6. Crezi că de beneficiile tratamentelor balneare ar trebui să beneficieze doar persoanele vârstnice sau și tinerii?
Firește că și tinerii. Noua tendință mondială este de prevenire și de refacere. De asemenea, tinerii sunt atrași de wellness și SPA. Turismul balnear este dedicat tuturor vârstelor și tuturor categoriilor sociale.
7. Ai încercat până acum vreo procedură de tratament într-o stațiune balneară, fie și doar ca o măsură de relaxare și prevenție?
Da, ca relaxare și prevenție am urmat câteva proceduri: inhalări de sulf și băi termale (efectul este tonic și extraordinar).
8. Care ar fi diferența dintre turismul medical și cel balnear, pentru că mulți oameni fac confuzie între aceste două noțiuni?
Diferența este mare. Turismul balnear implică procedurile legate de ape minerale, sulfuroase termale etc. și orice procedură urmată într-o stațiune balneară. Turismul medical implică intervenții chirurgicale și tratamente, iar în țara noastră sunt la căutare intervențiile stomatologice și chirurgia estetică.
9. Crezi că Ministerul Turismului încurajează dezvoltarea turismului balnear în România? Care consideri că ar trebui să fie rolul unui astfel de minister în ceea ce privește sectorul balnear?
Ministerul Turismului încurajează dezvoltarea turismului balnear, cu anumite limite. Turismul balnear este recunoscut oficial drept formă prioritară de turism, inclusă în orice master plan al turismului românesc.
Pe lângă participarea la târgurile internaționale de turism, Ministerul Turismului ar fi bine să pornească o campanie de promovare dedicată turismului balnear, cât mai multe materiale de promovare, dar și caravane și workshop-uri pe care să le organizeze în țările ce reprezintă piețe-țintă. De asemenea, ar fi utile cât mai multe infotripuri unde să fie invitați jurnaliști, bloggeri și agenți de turism din toată lumea.
10. Cum ar putea să redevină turismul balnear un punct forțe pentru România? Cum am putea fi apreciați iar, din acest punct de vedere?
Așa cum spunea președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), Nicu Rădulescu, stațiunile balneoclimaterice ar necesita investiții de peste un miliard de euro pentru a putea rivaliza cu bazele similare de tratament din Uniunea Europeană. Cele mai multe infuzii de capital s-au înregistrat la Băile Felix, Băile Govora, Băile Herculane, Sovata, Băile Olănești, Tușnad, Buziaș, Călimănești, Moneasa, Vatra Dornei, Slănic Moldova, Pucioasa, Eforie Nord, Saturn și Mangalia.
Mai pe scurt, avem nevoie de investiții și promovare. Că de potențial nu ducem lipsă!
Interviul a fost realizat de Monica Anghelovici, specialist în turism și blogger de travel la Povestidecalatorie.ro.
